Nu trebuie să fiu ca ceilalți, pot fi ca nimeni altcineva! – Prevenție în școli

Începând din septembrie am desfășurat ore de prevenție la invitația mai multor școli din diferite județe. În clasele V-VIII accentul se pune în general pe formarea și întărirea spiritului de echipă și transmiterea prin jocuri a mesajului că oricine în orice moment poate deveni victimă. Subliniem faptul că fiecare persoană este valoroasă de la sine și nu prin realizările lui sau performanțele extra. Nu este necesar să te integrezi în mulțime și nu este rușinos să ceri ajutor. Nu trebuie să fii ca ceilalți, poți fi ca nimeni altcineva! 

În clasele liceale ne concentrăm de obicei asupra creșterii motivației personale, încurajându-i pe elevi să ia decizii și să-și asume responsabilitatea. Le prezentăm fapte, opțiuni, pericole și îi îndemnăm să decidă responsabil dacă merită sau nu să recurgă la folosirea de substanțe narcotice. De obicei elevii apreciază când sunt implicați  în activități ca parteneri și își pot exprima punctul de vedere. În măsura posibilităților invităm și un fost rezident al Centrului de Terapie să vorbească despre propria sa experiență de viață. Tinerii apreciază mult mai mult această abordare decât informațiile transmise static la care pot avea acces oriunde, deoarece în cadrul discuțiilor în direct ei își pot pune întrebările despre lucrurile care îi preocupă. La finalul activității fiecare elev își poate exprima gândurile și experiențele de genul: „am încercat și eu, dar nu m-am gândit că va avea consecințe”; „Știam ce înseamnă, dar acum simțind și văzând cu ochii mei sunt sigur de ce nu vreau să o fac”, etc. Dacă ajung să formuleze aceste afirmații, înseamnă că prevenția a avut succes. 

Prevenția pentru părinți este de asemenea foarte importantă. Constatăm în fiecare zi că părinții sunt nepregătiți în acest domeniu și asistă neputincioși la problema copilului lor. Majoritatea copiilor ne povestesc cu tristețe că părinții lor nu au timp pentru ei. Ei trebuie să conștientizeze că nu gadgeturile scumpe îi vor face pe copii lor maturi, ci atenția personală, și asta nu este o chestiune de bani. Pentru mulți adolescenți poate fi o salvare dacă părinții le oferă atenție: îi ascultă, petrec  timp cu ei în mod conștient, organizează activități comune, etc. Încercăm să le oferim părinților asistență specializată atât în acest sens, cât și în gestionarea situațiilor problematice deja existente.

Magdolna McAlister
asistent social